Ariile protejate, pare totul frumos la suprafață dar dacă studiezi problema mai în detaliu nu este tocmai ceva în folosul cetățeanului român. Apărute cu ceva timp în urmă, vreo 20 de societăți din astea mai carpatine, prin județele Transilvaniei, vezi bine ONG-uri serioase, nu glumă, care cică vor să apere unele zone în care ar trăi ceva specii de animale și plante aparte.
Defapt, crearea acestor arii naturale protejate reprezenta o nesperată pleașcă pentru una din clientelele politice, de a pune stăpânire, după toate regulile artei, pe suprafețe întinse de terene prin toate județele Ardealului, care cădeau sub cumplitele restricții ecologice. Partea cea mai interesantă a acestei adevărate afaceri este faptul că în conducerea centrală, ori în cele locale ale asociației, nu vezi picior de român, de parcă rostul acestei asociații nu este altul decât acela de a oferi slujbe și gratificații mănoase unui anume tip de clientelă politică.
Dacă ar fi dat dovadă de puțină diplomație, ar mai fi presărat pe ici pe colo și câte un român dar se pare că vremea unor astfel de finețuri, este de multă vreme apusă. Locuitorii din aceste zone protejate sunt obligați să se întoarcă la evul mediu, să are cu caii și să semene, ca în pilda Semănătorului. Aceste exagerări, făcute, vezi Doamne, în numele protejării naturii sunt niște gogorițe penibile iar oamenii din zona Turului spun că vor ieși, tot ecologic, cu furci și coase pentru alungarea definitivă a năvălitorilor.
Ciudat este că nici ”serviciile” noastre, atât de vigilente cu tot felul de fleacuri par a nu vedea ce lucruri periculoase cu ramificații internaționale stau în spatele acestor mărețe idealuri de salvare a naturii. Acesta este una din multele metode din Transilvania care au defapt alt interes decât ceea ce pare și promitem că le vom prezenta pe rând.
Organele competente ar trebui să fie foarte atente la carpatinii ăștia, pentru că afacerea a început să miroasă a altceva!
