Te-a ferit Dumnezeu să-ți treacă prin cap în zilele astea, să-ți deschizi o firmă, SRL, ori un PFA! Imediat se dezlănțuie peste capul tău, avalanșa. Deocamdată doar una telefonică. Telefon, am zis? Păi hai să începem cu telefoanele!
Un proaspăt întreprinzător ne-a spus că a fost sunat în numai trei zile, de patru ori de la Romtelecom și i s-au vârât cu de-a sila sub nas, sau mai exact, direct în timpan, tot felul de oferte extrem de ”tentante”.
Încă din prima, omul a refuzat polticos, își deschisese și el un PFA, ceva cu agricultura, undeva afară pe câmp și efectiv nu avea acolo nevoie de telefon fix, ori de internet.
Au urmat alte trei telefoane, pe aceeași temă dar degeaba omul a refuzat sistematic și categoric toate ofertele, asta nu înseamnă absolut nimic. A doua zi, terorizarea o ia de la capăt, și se pare că nimeni nu poate face nimic!
Pe când credea că a scăpat de insistenții ăștia, încep să sune băncile, cu un poptop de oferte ademenitoare.
Omul se și teme să mai răspundă la telefon, ba chiar memorează numerele, ca să evite orice contact cu bâzâitorii ăștia, dar ți-ai găsit, gagiii cunosc deja foarte bine stratagema, așa că sună mereu de pe alte numere!
Întreprinzătorii sunt mirați, cum de se face că ei nici măcar n-au apucat să-și scoată actele pentru firmă, că deja serviciile de telefonie și băncile știu exact totul, ba până și numărul personal de telefon!
Cine dă dreptul oficiilor și registrului să facă publice numerele personale de telefon ale unor oameni, iată o întrebare la care cineva totuși, ar trebui să răspundă.
Noi înțelegem disperarea unor furnizori de servicii – că la tăți ni-i greu! – dar când aceasta depășește orice limite, atunci chiar că avem o problemă!
Ca să nu mai vorbim de vânzătorii de tigăi și alte hoaspe, ce sună duminică de duminică, exact în timpul slujbei de la biserică, numai ca să-ți bage pe gât vreo gioarsă falsificată, care, cu toate reducerile senzaționale, are un preț de trei ori mai mare decât cel real!
