Telegonia este o teorie demonstrată cu ajutorul geneticii, care susține că primul partener sexual din viața unei femei este, de fapt, tatăl genetic al copiilor săi. De aici, reiese ideea că, indiferent de bărbatul cu care femeia rămâne gravidă, copilul ar putea semăna cu primul ei partener. Mai mult, fiecare partener sexual contribuie la dezvoltarea structurii ADN-ului copiilor săi.
Telegonia a fost dovedită de biologul și filosoful francez Felix Le Dantec. Cel mai concludent exemplu este cel al unei iepe care a fost împerecheată cu un mascul zebră. Bineînțeles că nu a rezultat nimic, pentru că genomurile celor două specii sunt incompatibile, dar, mai târziu, când aceeași iapă a fost împerecheată cu un cal, spre surprinderea tuturor, mânjii au ieșit vărgați! Această întâmplare a fost, de fapt, punctul de pornire al teoriei telegoniei.
Cromozomii au capacitatea de a memora informație și pe cale cale ondulatorie, adică prin undele emise de molecule și de atomi. Cercetările au arătat că spermatozoizii zebrei au rămas o vreme în corpul iepei, apoi s-au ventilat. Rămași sub formă de corpusculi ondulatorii, adică informații ce rămân în memoria celulelor, aceștia ies la iveală mai târziu. La fel stau lucrurile și în genetica umană.
Copii „allele” sau “de lele”
Geneticienii au explicat și cum a fost posibil să vină pe lume un copil negru rezultat dintr-un cuplu de albi. Pentru că primul iubit al mamei fusese un bărbat de culoare, informația genetică rămasă intactă a influențat structura genetică al copilului, chiar dacă acesta a fost conceput cu un bărbat alb. Telegonia este astfel o realitate, chiar dacă acest lucru nu este pe placul tuturor, iar corpul uman se supune unor legi stricte din punct de vedere genetic.
Biologii moderni găsesc o posibilă explicație a fenomenului telegoniei prin „allele”, o secvență reprezentată de poziția ocupată de un număr din codul ADN în cromozom. Aceste secvențe de ADN alcătuiesc codul unei gene, iar un set de „allele” dau genotipul individual. Mai exact, primul bărbat din viața unei femei poate avea niște secvențe dominante care să se „lipească” de secvențe din cromozomii femeii, producând un efect întârziat. Coincidență sau nu, „al lele”, cum se pronunță conform dicționarului Encarta, posibil de origine protolatina, seamănă mult cu vorba românească străveche „al lelei”, care se referă la un copil cu tată incert.
Un motiv pentru păstrarea virginității până căsătorie?
În concluzie, telegonia caută să demonstreze că păstrarea virginității până la căsătorie nu este doar un principiu moral, ci și unul care ține de genetică. Informațiile genetice dezordonate, care ajung în corpul viitoarei mame odată cu sperma străină, mai devreme sau mai târziu, determină zestrea genetică a fătului, care se naște cu o mulțime de afecțiuni. Aceasta este cauza pentru care în ziua de astăzi copiii nu mai sunt la fel de sănătoși ca în trecut, spun cercetătorii care au studiat fenomenal telegoniei.
În prezent, femeile întrețin relații sexuale cu parteneri diferiți până să devină mame, iar informațiile genetice pozitive, dar si negative, rămân în organismul ei, influențând dezvoltarea fătului. Potrivit datelor Ministerului Sănătății, în 1999, vârsta medie la care tinerii aveau primul contact sexual a fost de 19 ani și jumătate, în descreștere față de anul 1993, când această vârstă era de 20 de ani și jumătate. Astăzi, vârsta primului contact sexual a scăzut la 17-18 ani.
