Spiritualitate – Răbdarea

Publicat la data de28 august 2017 » 167 Views» De: George Negrea » Religie
 0 stars
Înregistrare to vote!

time concept, selective focus point, special toned photo f/x

Răbdarea este o artă în adevăratul sens al cuvântului, o artă pe cale de dispariție. Cât de răbdător ești ca persoană? Nu te grăbi sa raspunzi. Gândește-te bine dacă ai răbdare ca lucrurile să se deruleze în propriul lor ritm. Mulți dintre noi se consideră persoane răbdătoare, însă ne trezim în mod constant presați să ducem lucrurile la bun sfârșit, fie că se întâmplă la muncă, într-o relație sau în viață. Din păcate, trăim într-o perioadă în care răbdarea nu este o virtute prea lăudată sau promovată, mai ales în media, unde predomină gratificarea imediată. Ca societate, ne așteptăm ca lucrurile să evolueze mai repede și mai bine, mai pline de satisfacții, dar să fie și mai ușor de obținut. Se pare însă că, odată cu evoluția tehnologiei, drumul cel mai scurt nu este întotdeauna și cel mai bun.  Răbdarea este o virtute care ne permite să depășim obstacolele cu care ne confruntăm pe calea spirituală, pentru a permite rezultatelor eforturilor noastre spirituale să apară, permițându-ne totodată să avem încredere în voința universală. În acest aspect al ei, răbdarea este strâns legată de speranță, de credința că vom fi capabili să trecem peste piedicile din prezent și că viitorul ne va aduce succesul. A avea răbdare are foarte mult de-a face cu a trăi momentul prezent. Noi suntem în general nerăbdători, întrucât ne gândim la viitor, așteptând ceva sau dorim ca ceva să se petreacă exact așa cum am vrea noi. A fi răbdător înseamnă a fi prezent la ceea ce se petrece acum, în momentul de față, trăindu-l plenar și văzând semnele pe care ni le trimite viața și care se pot afla chiar alături de noi. Răbdarea este într-adevăr o virtute, drept pentru care este păcat că multe persoane nu reușesc să și-o însușească. Această problemă este consecința faptului că deseori avem tendința să ne amânăm treburile și să așteptăm ca anumite lucruri să se întâmple de la sine. La un moment dat, ajungem să pierdem controlul asupra propriei noastre vieți. Cu toate acestea, deși ni spune frecvent că nu vom obține niciodată ceea ce ne dorim dacă nu acționăm imediat, câteodată această atitudine este contraproductivă. Nu este exclus să ne luptăm permanent pentru a ne împlini visurile, să facem mii de sacrificii, dar totuși să eșuăm. Ceea ce trebuie să se întâmple se va întâmpla, însă doar la momentul potrivit. Spre exemplu, nu putem să forțăm dragostea să pășească în viața noastră oricând ne dorim. Nu ne stă în putere să obținem slujba ideală sau un prieten adevărat peste noapte. Trebuie să acționăm pentru a obține viața pe care o dorim, dar trebuie și să învățăm să fim mai răbdători. Ca orice virtute, răbdarea trebuie să fie practicată pentru a fi îmbunătățită. De fiecare dată când suntem capabili să rămânem calmi și să nu ne supărăm atunci când suntem forțați să așteptăm sau să tolerăm ceva ce nu ne place, noi întărim și amplificăm această calitate a răbdării în ființa noastră. Păstrând în minte acest lucru, noi putem practica răbdarea în multe situații de viață, de la circumstanțe triviale, cum ar fi așteptarea autobuzului atunci când acesta întârzie sau așteptarea la rând la casieria unui supermarket, până la situații mai profunde, precum să fim răbdători cu cei pe care îi iubim și pe care suntem capabili să-i așteptăm o viață întreagă sau să așteptăm luni sau chiar ani de zile rezultatele practicii noastre spirituale. De multe ori putem vedea răbdarea ca fiind ceva pasiv și plictisitor. O cauză probabilă a acestei atitudini este importanța care se acordă ambiției, realizărilor și productivității. Atunci când lucrurile stau în calea acestora, avem tendința de a deveni nerăbdători. Totuși, răbdarea nu este plictisitoare și cu siguranță ea nu este pasivă; ea este o calitate activă care denotă putere interioară și o înțelegere mai profundă a realității. Răbdarea implică o încredere puternică în capacitățile noastre și mai ales încredere în voința lui Dumnezeu, având înțelegerea faptului că totul în acest univers se petrece potrivit voinței Lui. Această înțelegere și acceptare ne ferește de suferință și ne permite să ne aliniem voința noastră individuală cu voința universală. Rabdarea implică încredere de sine și în alții, calm și o perseverență plină de devotament. Odată cu răbdarea vine și răsplata, însă aceasta nu poate fi obținută instantaneu. Toate rezultatele se obțin cu perseverență, efort, pasiune și disciplină. Dar, într-o epocă în care suntem obișnuiți cu recompensele imediate, ne așteptăm să obținem rezultate rapide după ce am depus un efort. O bună modalitate de a ne crește răbdarea este aceea de a ne gândi cu atenție la ce anume am putea obține dacă am fi nerăbdători. Vom descoperi faptul că a fi nerăbdător rareori sau aproape niciodată nu aduce nimic bun și că duce de obicei doar la agitație, frustrare și la furie, care este una dintre cele mai distrugătoare energii căreia îi putem permite să se manifeste prin ființa noastră. Dacă putem cu adevărat renunța la aceasta, vom vedea că a fi nerăbdător este de fapt un lucru prostesc, distructiv, care denotă slăbiciune. Dacă privim din această perspectivă, vom vedea că răbdarea este un semn al înțelegerii, al înțelepciunii și al puterii noastre interioare. Răbdarea pornește de la dragoste “Răbdarea este pasiune îmblânzită”, spunea Lyman Abbott, iar în Biblie se arată că: “Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate: dragostea nu pizmuieste; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul sau, nu se mânie, nu se gândește la rău, nu se bucură de neleguire, ci se bucură de adevăr, acoperă totul, crede totul, nădăjduiește totul, suferă totul.”. Răbdarea este una din calitățile pe care anumiți bărbați le apreciază la o femeie și ea nu poate fi confundată cu toleranța. A avea răbdare într-o relație înseamnă să ai puterea de a trece cu vederea peste nimicurile care pot duce la conflicte și certuri, înseamnă a te abține în a spune sau reproșa lucruri pentru care nu merită să strici armonia existentă între tine și partenerul tău, înseamnă să gândești înainte să vorbești sau să acționezi. Răbdarea se raportează doar la lucrurile insignifiante și nu se raportează la lucruri precum infidelitatea, abuzul, lipsa de respect sau jignirile. Acestea nu sunt în nici un caz lucruri demne de a manifesta răbdare față de ele și nici lucruri care merită a fi tolerate. Răbdarea este arma perfectă în relația de cuplu. Și aici trebuie să intervină de multe ori răbdarea, ca să așterne liniștea pe inimile voastre. Dacă vrei să spui ceva tăios, este bine să-ți înghiți cuvintele și să le lași să zacă un pic prin beznă. Astfel vei știi să reacționezi echilibrat, nu sub influența emoțiilor năvalnice. Fără răbdare, nici o relație nu ar putea funcționa, pentru că fiecare dintre noi are o personalitate diferită, are toane, pretenții, momente în care, pur și simplu, nu-l interesează să se facă plăcut. Răbdarea poate reechilibra relația. Dacă știi să folosești aceasta armă, vei obține tot ce îți dorești de la partener.Așadar, ai răbdare să aștepți, să asculți, să-ți treacă nervii. Astfel poti lua decizia corectă. Răbdarea este arma oamenilor puternici. De fiecare dată când pierzi ceva, fie că este vorba de un job, de un contract, de un client, de un partener sau de orice fel de oportunitate, îți pierzi ușor echilibrul. La fel se întâmplă și când cineva pleacă din viața ta, doar că, în acest caz doare mai mult. Fiecare pierdere este o încercare pe care trebuie să o treci, este un punct de cotitură care vine cu multe întrebări, este sfârșitul unui drum. Te scuturi, îți aduni forțele și pornești mai departe. Cheia succesului pe termen lung este răbdarea. Dacă înțelegi asta, ești salvat și reușești să rămâi în picioare, oricât de dificilă ar fi situația de moment. Dacă nu o înțelegi, atunci disperi, te dai cu capul de toți pereții, iei decizii pripite, faci compromisuri, te avânți în tot felul de experimente și accepți prima cale care se ivește. Răbdarea este o armă a oamenilor care au ceva experiență de viață. Ei știu să strângă din dinți o perioadă, pentru a le fi apoi bine. O persoană imatură încleșteaza pumnii și se aruncă prostește înainte, pe când o persoană matură își ia timp, analizează, așteaptă și își păstrează calmul. Nu trebuie să cedeze, nu trebuie să lase garda jos și să accepte nimic mai puțin decât știe că merită. Oamenii puternici sunt răbdători, oricât de grea ar fi situația. Oamenii puternici se înarmează cu răbdare de fier cu demnitate, nu se plâng la orice pas, nu împovărează pe toți cei din jur cu problemele lor, nu se lasă îngenunchiați. Recunoști un om valoros după capacitatea lui de a se ridica după fiecare căzătura, cu zâmbetul pe buze. Atitudinea lui vine din faptul că știe ce are de oferit, că în viață nu poți câștiga totul, că după fiecare eșec iese, mai devreme sau mai târziu, și soarele. O ușă închisă deschide întotdeauna o altă ușă. De fiecare dată când suntem la limita exasperării, să ne gândim cum au reușit alții care s-au luptat cu probleme grave de sănătate, cu afaceri de miliarde pierdute din cauze stupide, cu diverși clienți care nu au mai plătit niciodată, cu pierderea jumătății în urma unui accident stupid. Nu este întotdeauna ușor și este nevoie de antrenament intens sau chiar de ajutor specializat, dar a învăța că doar cu răbdare poți trece marea, că asta îți dă putere și că viața nu este un șir de întâmplări fericite, acestea sunt lucrurile pe care ar trebui să le învățăm încă de mici. Părinții și profesorii ar trebui să ne spună că este nevoie de răbdare să ajungi acolo unde îți dorești, să câștigi cât vrei, să găsești iubirea, să atingi echilibrul dorit. Pe lângă implicare, noroc, perseverență, ambiție, răbdarea rămâne arma oamenilor puternici care reușesc în ciuda tuturor obstacolelor vieții!

Mirela H.

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *