Vinerea Mare, cunoscută și ca Vinerea Seacă, era o zi de post negru pentru țăranul român, acesta considerând că astfel își putea alina durerile de cap și alte suferințe. În această zi, munca era interzisă: nu se țesea, nu se torcea, nu se spăla și nu se lucra la câmp. Singura activitate permisă gospodinelor era frământarea și coacerea păștii.
Pentru creștini, sărbătoarea Învierii Domnului este cel mai important praznic, marcând victoria asupra morții prin sacrificiul lui Iisus Hristos, care îl eliberează pe om de păcatul originar și îi oferă viață veșnică.
Tradiții legate de Vinerea Mare
Irina Nicolau menționa în „Ghidul sărbătorilor românești” că, în această zi, era bine să calci pe un obiect de fier imediat după ce te trezeai, iar cei care țineau post negru nu sufereau de dureri de cap. Se credea că semănatul în Vinerea Mare nu aduce roade, iar cei care coseau „orbeau”. Totodată, borsul acru din această zi era considerat nepotrivit, deoarece se spunea că „Necuratul se scaldă în el”. Activitățile permise erau frământatul aluatului și spălatul.
Pasca – simbol al Paștelui
Pasca, preparatul tradițional al Paștelui, are formă rotundă, deoarece se crede că scutecele lui Hristos erau rotunde. Decorată cu aluat împletit și având o cruce la mijloc, pasca era pregătită cu mare grijă. Cojile de ouă folosite la preparare erau aruncate în ape curgătoare, iar înainte de a o pune la cuptor, gospodinele desenau semnul crucii pe pereții acestuia, rostind o binecuvântare.
Legenda păștii
O veche poveste spune că, pe când Iisus și Apostolii călătoreau din sat în sat, au fost primiți cu ospitalitate de un gospodar care le-a pus pâine în traistă, fără ca ei să știe. Mergând prin pădure, Apostolii l-au întrebat pe Iisus când va fi Paștele, iar el le-a răspuns că atunci când vor găsi pâine de grâu în traistă. Căutând, au descoperit pâinea, iar de atunci femeile pregătesc pasca pentru această mare sărbătoare.
O tradiție cu povești și superstiții fascinante, care continuă să aducă farmec și solemnitate sărbătorii Pascale!
