Preşedintele Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop, a deplâns, miercuri, absenţa lecturii în şcoala românească şi a pledat pentru bibliotecă şi pentru lectura de orice fel, de la cartea clasică, până la cea electronică.
„Astăzi, lectura a devenit, din păcate, rara avis în şcoala românească. Elevii nu mai văd în carte un instrument de cunoaştere, nici un prilej de evadare din cotidian, că evadează prin alte mijloace, şi nici măcar o metodă de divertisment. Orice tip de măsurători am face, ne indică depărtarea de carte a elevilor şi studenţilor, adică declinul lecturii. Sunt adolescenţi care ajung în anul întâi de studenţie şi recunosc, mi s-a întâmplat personal, că n-au citit niciodată un roman până la capăt, că nu iubesc poezia, că nu ştiu ce este aceea dramaturgie. Fireşte, explicaţii sunt multe. Internetul ne-a copleşi viaţa, iar telefoanele mobile au luat locul cărţilor. Noua tehnologie nu favorizează deloc imaginea vizuală statică, aşa cum e fila de carte, şi nici zăbava asupra ideilor, (…) ci doar imaginile în mişcare, clipurile, filmuleţele, care trec repede, dar te ameţesc şi îţi dau impresia că ştii tot, că reţii tot. De fapt, aceasta este o iluzie. Opoziţia reală nu este între cartea tipărită pe hârtie şi cartea digitală şi nici între biblioteca clasică şi biblioteca virtuală, ci între lectura temeinică şi lectura superficială sau lipsa lecturii”, a afirmat Pop, la o sesiune aniversară dedicată împlinirii a 130 de ani de la înfiinţarea Fundaţiei Universitare „Carol I”, scrie Agerpres.
„Elevul care nu are nimic în propriul cap şi care se bazează exclusiv pe acele cunoştinţe acumulate în bazele de date artificiale ajunge un instrument, un element docil la îndemâna formatorilor de opinie. Aceşti elevi şi tineri nu mai pot gândi cu propria lor minte decât, eventual, în chestiuni înguste legate de o anumită specializare. Chestiunile sociale şi politice le rămân străine, fapt care îi face uşor manipulabili”, a subliniat academicianul.
Ioan-Aurel Pop a subliniat importanța lecturii și a bibliotecilor, evidențiind rolul esențial pe care acestea îl joacă în păstrarea cunoașterii și dezvoltarea intelectuală. Parafrazându-l pe Heliade Rădulescu, primul președinte al Academiei Române, el a transmis un îndemn clar: „Citiți, băieți, numai citiți!”. Potrivit acestuia, lipsa lecturii ne poate transforma în ființe incapabile să perceapă și să înțeleagă realitatea, făcându-ne vulnerabili la manipulări și privându-ne de esența umană.
În același context, președintele Academiei Române a atras atenția asupra unor lacune din programa facultăților de istorie, semnalând absența unor discipline fundamentale pentru studiul documentelor vechi, precum epigrafia, paleografia, diplomatica, numismatica și sigilografia. Aceste domenii sunt esențiale pentru aprofundarea cunoașterii istorice și pentru înțelegerea autentică a trecutului.
El a menţionat că, în prezent, se cunosc doar 10% din cele un milion de înscrisuri în limba latină necunoscute sau doar semnalate, cunoscute vag, nedescifrate şi nevalorificate referitoare la istoria Transilvaniei.
Evenimentul, care a reunit prieteni ai cărţii şi reprezentanţi ai Ministerului Culturii şi Ministerului Educaţiei, a dorit să marcheze, potrivit organizatorilor, nu doar un moment aniversar, ci să fie şi o celebrare a continuităţii şi impactului cultural, ştiinţific şi educaţional al uneia dintre cele mai importante instituţii fondate de Regele Carol I pentru viitorul ţării.
