Începând din aprilie 2025, Banca Centrală Europeană (BCE) a inițiat procesul de retragere treptată a bancnotelor de 20 și 50 de euro în formatul actual. Această decizie face parte dintr-un proiect amplu de modernizare a monedei euro, vizând actualizarea designului și îmbunătățirea elementelor de securitate.
O nouă generație de bancnote euro
BCE pregătește o serie nouă de bancnote, inspirate din două teme principale: „Cultura europeană” și „Natura Europei”. Noile bancnote vor aduce în prim-plan personalități marcante precum Marie Curie și Miguel de Cervantes, alături de imagini ilustrând locuri și activități culturale semnificative pentru continent.
Simultan, tema naturii va celebra biodiversitatea Europei, prin reprezentări ale păsărilor și râurilor care traversează granițele, unind peisajele naturale ale regiunii.
Pentru acest proiect, BCE va organiza în 2025 un concurs destinat artiștilor și designerilor grafici din întreaga Uniune Europeană. Propunerile pentru noile bancnote vor fi evaluate atât de un juriu specializat, cât și prin vot public, combinând expertiza profesională cu preferințele cetățenilor.
Modelele câștigătoare vor fi aprobate de Consiliul Director al BCE, iar bancnotele redesenate vor fi introduse oficial în circulație în 2026. Acestea vor reflecta un echilibru între modernitate, sustenabilitate vizuală și simbolism european, înlocuind treptat modelele existente.
Măsuri împotriva contrafacerii
BCE subliniază că bancnotele de 20 și 50 de euro sunt cele mai utilizate și, totodată, cele mai falsificate din Europa. În 2024, aproximativ 554.000 de bancnote contrafăcute au fost eliminate din circulație. Totuși, numărul acestora rămâne redus în raport cu volumele de bancnote autentice aflate în circulație.
Se estimează că, în 2024, au fost identificate 18 bancnote falsificate la fiecare milion de bancnote autentice. Deși numărul de falsuri a crescut ușor față de anii anteriori, în contextul recuperării economice post-pandemie, acesta rămâne sub nivelurile pre-pandemice.
Majoritatea bancnotelor contrafăcute (97,8%) au fost identificate în țările din zona euro, în timp ce 1,3% provin din state membre ale UE care nu fac parte din zona euro, iar 0,9% din alte regiuni ale lumii, conform BCE.
